Florin Piersic: De ziua mea, în ianuarie, voi reveni la Băileşti

Interviu cu Florin Piersic

[tube]http://www.youtube.com/watch?v=_-M44-lfTkc[/tube]

Publicul este cel mai important, este cel pentru care trăieşte. Oboseala nu mai contează, parcurge sute de kilometri de la un capăt la altul al ţării pentru a-şi transpune spectatorii pentru câteva ore într-o altă lume. Respectul pentru cei din sală este cuvântul care îl poate caracteriza pe marele nostru actor Florin Piersic.  După ore în şir de mers, după alte ore pe scenă, a acceptat plin de amabilitate să acorde un interviu Gazetei de Sud.  

Despre Amza

Prietenia actorului Florin Piersic cu nea Mărin a fost una specială. Simţindu-şi sfârşitul aproape, marele Amza a ţinut să aibă o întâlnire aparte, să-şi descarce sufletul în faţa prietenului său. „Vreau să vă împărtășesc și dumneavoastră că ultima dată când l-am văzut pe Amza în viață a fost la spectacolul «Gaițele», în care jucam alături de Rodica Popescu, Gheorghe Dinică, Stana Ionescu etc. Draga Olteanu mi-a spus în timpul spectacolului că în rândul doi se află Amza. M-am emoţionat atunci, ştiam că mă privea… Aproape că nu l-am recunoscut. Avea o barbă mare, era schimbat, ascundea o durere… După spectacol a venit la mine și mi-a spus: «Mă copile, nu știu câtă vreme o să mai fiu în lumea asta». A ținut să îl conduc acasă, avea multe să îmi spună, povești de viață, intimități pe care dorea să le știu, să le păstrez ca pe un testament și pe care le țin și azi în sufletul și mintea mea. Fata lui îmi face onoarea să mă numească «tata doi», iar pentru mine acest lucru spune tot… Ştii, femeile au avut un rol însemnat în ochii mei. Eu, copil fiind, am trăit o dramă… În 1942, am pierdut-o, înecată în apele Prutului, pe sora mea Lucica, la vârsta de 15 ani, încercând să îşi salveze o colegă de bancă. Erau colege la liceul din Cernăuţi. Am fost martor la suferinţa părinţilor mei, la durerea fără margini pe care au trăit-o, văzându-se în situaţia de a-şi îngropa copilul… Din acel moment, toată dragostea părinţilor s-a revărsat asupra mea, iar eu la rândul meu am arătat respect şi dragoste femeilor din jur, copilelor prietenilor mei. Ştii, există o vârstă genetică când eşti recunoscător celor care îţi arată înţelegere, respect şi puţină iubire“,  a adăugat Florin Piersic.

„Eu sunt un piersic şi piersicile pe care le fac sunt mai trecute…“

Va urma o perioadă de pauză în activitatea actorului Florin Piersic, apoi o serie de spectacole în Bucureşti, Berna, Zürich, Viena. „Surprizele pe care le pregătesc spectatorilor nu se opresc însă aici. În decembrie sau cel mai târziu în ianuarie, de ziua mea, voi veni din nou la Băileşti cu un recital de excepţie, «Florin Piersic pur şi simplu», în care vă voi oferi «viaţa mea», cum m-am hotărât să devin actor, care au fost piesele de suflet, cu filmări din timpul spectacolelor, o incursiune în viaţa mea… Nu o să uit niciodată emoţiile trăite la Băileşti. De-a lungul anilor, am primit nu de puţine ori flori, felicitări, însă niciodată o plasă din partea unui copil, o sacoşă cu mere verzi… A fost un gest simplu, însă extrem de impresionant… Ştii, merele sunt bune, eu sunt un piersic şi piersicile pe care le fac eu sunt mai trecute… Se spune că port noroc, toată lumea îmi spune asta, sper să vă port noroc şi dumneavoastră şi să aveţi o toamnă frumoasă“, a încheiat Florin Piersic.