Fermierii din Băilești și Moțăței, terorizați de ciobani
Fermierii din Băilești și Moțăței au ajuns pe culmile disperării din cauza ciobanilor care intră cu turmele pe pământurile lor și le distrug culturile. Ei acuză poliția că nu are curaj să intervină și, împreună cu Primăria Băilești, caută soluții pentru a se asocia și a-și asigura pază privată. Deznădăjduiți că nimeni nu îi ajută, unii dintre ei au propus să-și facă singuri dreptate.
Circa 20 de fermieri au discutat, la sfârșitul anului trecut, cu autoritățile din Băilești despre modul în care pot fi oprite distrugerile pe care ciobanii le provoacă de ani buni culturilor de pe câmp. Reprezentanții Primăriei Băilești se declară și ei legați de mâini și de picioare și solicită modificarea legislației pentru a pune capăt terorii instituite de ciobani.
Fermierii s-au plâns, iar primăria le-a dat dreptate că ciobanii sunt violenți, periculoși, le atacă paznicii cu cuțite și furci, le sparg geamurile la mașini dacă îi întreabă ce caută cu turmele pe câmp și nu dau socoteală nimănui.
Poliția Locală și cea Municipală intervin cu întârziere și nu puține au fost cazurile în care, spun fermierii, și polițiștii au fost alergați de ciobani cu furcile pe câmp. Viceprimarul din Băilești, Irinel Codruț Mușuroi, știe despre situația conflictuală, dar spune că unii ciobani nu au respect pentru nimic, în ciuda discuțiilor pe care le-a purtat cu ei de-a lungul timpului și a faptului că primăria le-a pus la dispoziție gratuit nu mai puțin de 560 de hectare de pajiște unde să pască animalele.
„Este nevoie de o inițiativă legislativă în ceea ce privește regimul creșterii animalelor, adică problema de fond este lipsa terenului în proprietatea crescătorilor de animale. Legea trebuie să-i oblige să dețină teren. Are 500 de animale? Atunci trebuie să aibă 20 de hectare. Nu este justificat să ai 500 de animale și nici un petic de pământ, dar nimeni nu întreabă lucrurile astea. A fost mare tam-tam acum că le-a spus să-și omoare câinii. Ei pasc oile pe terenurile proprietate privată a oamenilor. Distrugerile s-au mărit considerabil.
Primăria Băilești a înnoit în fiecare an hotărârile prin care s-au stabilit datele între care pot ieși la pășunat pe islaz și pe pajiștea amenajată în jur. La nivelul primăriei s-au constituit 560 de hectare de pajiște care să fie folosite de crescătorii de animale încă din 2011, iar în 2015 primăria le-a pus la dispoziție pajiștea gratuit, astfel încât să nu mai sufere proprietarii de culturi. Scuza crescătorilor de animale era că nu au unde pășuna, dar nici după ce au avut unde nu au încetat distrugerile.
Potrivit Ordonanței de Guvern 34/2013, staționarea animalelor în câmp este interzisă în perioadele 1 ianuarie – 31 martie și 1 noiembrie – 31 decembrie. Celor prinși pe câmp le-au fost aplicate amenzi, dar asta nu-i împiedică să încalce legea“,
a declarat viceprimarul.
Mușuroi a precizat la întâlnirea cu fermierii că aceștia sunt atât de disperați încât sunt dispuși să le lase ciobanilor toată producția secundară numai să nu mai distrugă culturile.
„I-au întrebat: «Fraților, ce vreți?» Cineva chiar le-a propus să vină să le dea ce rămâne după combină. Aceste persoane (ciobanii – n.r.) sunt recalcitrante și violente. În momentul în care se prezintă organele de ordine și proprietarul este la fața locului, devin violenți, chiar au fost vătămări destul de grave, folosesc toate uneltele la îndemână. Ei nu înțeleg că proprietatea privată este a celor care muncesc pământul, iar investiția este destul de mare și poate singura sursă de venit, pentru ei nu contează“,
a explicat viceprimarul.
Graham Bryce, fermier: Ciobanii au furci, cuțite, sparg geamurile, pun scoabe pe drum
Fermierii prezenți la întâlnire au povestit și ei pericolele pe care trebuie să le întâmpine pe proprietatea lor.
„Noi muncim în jur de 3.000 ha în zona Băilești și Moțăței. De 15 ani suntem aici și de 15 ani avem probleme cu ciobanii. Ne distrug culturile, nu au pic de respect pentru munca noastră. Am impresia că în fiecare an sunt din ce în ce mai mulți și mai violenți. Ciobanii au furci, cuțite, sparg geamurile, pun scoabe pe drum. Nu mai facem față, iar legea nu ne protejează. Până vine poliția, ciobanii dispar sau le dau amendă mică, pe care nu o plătesc. Noi avem paznici și mașini, dar sunt multe ferme mici care nu-și permit asta. Ce pot să facă paznicii dacă vin la ei cu furci și cuțite? Paznicii vin și ne spun că nu mai pot, că vor să plece, că au copiii la școală în sat, iar ciobanii știu cine sunt și amenință că le dau foc la casă“,
a povestit Graham Bryce (vezi foto), un investitor scoțian care face agricultură în România din 2001.
„Noi avem 20 de angajați, dintre care doar patru mecanizatori agricoli. Restul sunt paznici. În fiecare an, câteva procente din culturi sunt pentru ciobani“,
a povestit și Daniel Țonea, administratorul mai multor terenuri din Băilești și Galicea Mare.
„În toamna lui 2015, am însămânțat 25 ha rapiță, iar șapte sunt compromise. În zona Rast mereu sunt probleme. Am făcut și de pază, dar, după ce pleci, tot se duc acolo unde știu“, a spus și Nicușor Urziceanu, administratorul a 120 ha. „Eu m-am întâlnit cu ei și le-am spus: «Măi, oameni buni, nu vă gândiți și noi?». Și au zis: «Ce, domne’, mare lucru, stăm 10-15 minute pe capul ăsta». Te și înjură! Știu ale cui sunt terenurile, iar pe unele nu le atacă. Și nu poți să te duci să le dai în cap. Dacă te duci singur, nu ai ce face. Sunt și cu vacile, nu numai cu oile. Se duc cu ele în pădure. Dacă îi întrebi, îți zic: «Ce, bă, trecurăm pe la tine?»”,
a declarat alt fermier.
Unii fermieri îndeamnă la bătaie
Petrișor Constantin, administratorul a 250 de hectare de teren, consideră că singura soluție este să răspundă cu aceeași monedă.
„Am prins ciobanii, mi-au dat foc la grâu. Avem o singură variantă: să ne unim, să-i prindem și să-i omorâm cu bătaia. Bătaia este ruptă din rai. Ei, dacă mă prind pe mine, mă rup cu bătaia. Trebuie să ne unim să păzim ciobanii. Să facem un proiect cu gard electric, să-i închidem, să stea acolo“.
„Astă-primăvară am surprins un cioban cu 400 de capre în vii. Nu le are înregistrate și stă pe câmp. A distrus două tarlale. La el la stână nici poliția nu se duce, pentru că are 50 de câini. A venit Poliția Locală și a sărit cu ciomagul la mine. A spart canalul magistral ca să poată trece caprele prin el. Ei sunt stăpânii noștri. Ei sar cu furcile, iar poliția se vaită că nu au lege“,
a spus Cristian, un fermier care administrează 60 de hectare de teren.
„Tuturor le este frică de ei. Eu m-am urcat de patru ori cu mașina peste oi și i-am potolit. Este singura șansă, nu să le plătim tribut. Ciobanul nici măcar nu s-a dus la poliție și acum nu se mai ating de pământ. Dar, la început, ne-au spart geamurile. Așa trebuie să facem și noi: cu ciomagul! Dacă vorbim cu ei, zic că suntem proști. Chiar dacă vom plăti, nu ne vor lăsa în pace“, a intervenit în discuție alt fermier. „Poliția nu face nimic, l-am prins pe unul cu poliția și ne-a înjurat. Singura soluție este să ne unim, să angajăm o firmă din aia cu (arată mușchii – n.r.)… că sunt. Dacă nu ne hotărâm, o să-și bată joc de noi în continuare. Nu-i sperie nimeni. Ei îți dau în cap, că atât știu“, a spus un alt agricultor. Acesta este și motivul pentru care mulți fermieri nu depun plângeri la poliție. „Eu nu am curaj să fac sesizare“,
a recunoscut un agricultor.
După ce le-a ascultat problemele, viceprimarul a declarat că Poliția Locală nu poate acționa decât pe domeniul public și că municipalitatea nu are nici o vină pentru că poliția municipală vine la sesizare după două ore.
Soluția propusă de Mușuroi este înființarea Asociației Deținătorilor de Teren. „Am început demersuri pentru înființarea Asociației Deținătorilor de Teren și, în felul acesta, asigurăm paza culturilor și oprim distrugerile“, a spus viceprimarul.